Economia Ungariei

Ungaria este o economie mixtă OCDE cu venituri ridicate, cu un indice foarte ridicat de dezvoltare umană și o forță de muncă calificată, cu cea de-a 13-a cea mai mică inegalitate a veniturilor din lume; în plus, este cea de-a 14-a cea mai complexă economie, conform Indicelui complexității economice.^[1] Economia maghiară este cea de-a 57-a economie din lume (din 188 de țări măsurate de FMI) cu o producție anuală de 265,037 miliarde USD ^[2] și se situează pe locul 49 în lume în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor măsurat prin paritatea puterii de cumpărare. Ungaria este o economie de piață orientată spre export , cu un accent puternic pe comerțul exterior; astfel țara este cea de-a 35-a cea mai mare exportatoare din lume. În 2015, țara a exportat bunuri și servicii în valoare de peste 100 miliarde de dolari, cu un excedent comercial ridicat de 9,003 miliarde de dolari, dintre care 79% au fost exportate în UE, iar 21% au fost reprezentați de comerțul în afara UE.^[3] Capacitatea de producție a Ungariei se află în proprietate privată în proporție de 80%, cu o impozitare totală de 39,1%.

Ungaria continuă să fie una dintre cele mai importante țări din Europa Centrală și de Est pentru atragerea investițiilor străine directe: ISD-ul intern al țării a fost de 119,8 miliarde USD în 2015, în timp ce Ungaria investește peste 50 de miliarde de dolari în străinătate.^[4] Începând cu anul 2015, partenerii comerciali principali ai Ungariei au fost Germania, Austria, România, Slovacia, Franța, Italia, Polonia și Republica Cehă.^[5] Printre industriile majore se numără industria alimentară, farmaceutică, a autovehiculelor, tehnologia informației, produse chimice, metalurgie, mașini, bunuri electrice și turism (în 2014 Ungaria a primit 12,1 milioane de turiști internaționali).^[6] Ungaria este cel mai mare producător de electronice din Europa Centrală și de Est. În ultimii 20 de ani, Ungaria a devenit, de asemenea, un important centru pentru tehnologia mobilă, securitatea informațiilor și cercetarea hardware aferentă.^[7] Rata de ocupare a forței de muncă în economie a fost de 68,7% în ianuarie 2017,^[8] structura ocupării forței de muncă arată caracteristicile economiilor postindustriale, cu 63,2% din forța de muncă fiind angajată în sectorul serviciilor, 29,7% în domeniul industrie, în timp ce agricultura a ocupat 7,1 %. Rata șomajului a fost de 3,8% în septembrie-noiembrie 2017,^[9] în scădere de la 11% în timpul crizei financiare din 2007-2008. Ungaria face parte din piața unică europeană, care reprezintă mai mult de 508 milioane de consumatori. Multe politici comerciale interne sunt determinate de acorduri între membrii Uniunii Europene și de legislația UE.

Companiile mari din Ungaria sunt incluse în BUX, indicele bursier din Ungaria listat la Bursa din Budapesta. Printre companiile bine-cunoscute în Ungaria se numără Grupul MOL, OTP Bank, Gedeon Richter Plc., Magyar Telekom, CIG Pannonia, FHB Bank, Zwack Unicum; Ungaria deține, de asemenea, un număr mare de întreprinderi mici și mijlocii specializate, de exemplu mulți furnizori din industria auto și start-up-uri de tehnologie, printre altele.^[10]

Budapesta este capitala financiară și de afaceri a Ungariei. Capitala este un hub economic semnificativ și este a doua economie urbană cu cea mai rapidă dezvoltare în Europa: PIB-ul pe cap de locuitor al orașului a crescut cu 2,4% și ocuparea forței de muncă cu 4,7% față de anul 2014.^[11][12] La nivel național, Budapesta este principalul oraș al Ungariei pentru afaceri, reprezentând 39% din venitul național. Orașul a avut un produs metropolitan brut de peste 100 de miliarde de dolari în 2015, devenind una dintre cele mai mari economii regionale din Uniunea Europeană.^[13][14] Budapesta se situează, de asemenea, printre orașele cu performanțe ridicate ale PIB-ului din lume, măsurate de PricewaterhouseCoopers. Într-un clasament global al competitivității orașelor de către EIU, Budapesta se situează deasupra unor orașe precum Tel Aviv, Lisabona, Moscova și Johannesburg, printre altele.^[15]

Ungaria își menține propria monedă, fortul maghiar (HUF), deși economia îndeplinește criteriile de la Maastricht, cu excepția datoriei publice, dar raportul dintre datoria publică și PIB este semnificativ mai mic decât media UE, la 75,3% în 2015. Banca Națională a Ungariei - înființată în 1924, după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar - se concentrează în prezent pe stabilitatea prețurilor, cu ținta de inflație de 3%.^[16]